În ’61, Congar a publicat în RSR o recenzie destul de severă a lucrării lui Clément despre timp.

            ‘Principalele curente ale ecleziologiei …’, RSR, ’60: ‘stâlp, lumină şi învăţător al întregii ortodoxii’ (măreţia lui Filaret); înrudirea Sf. Tihon cu Sf. Simeon, a Sf. Filaret cu Sf. Grigore Teologul. De unde, un capadocian în sec. XIX! În ecleziologia Sf. Filaret, recunoaştem principiul celei a lui Evdokimov. Dogmatica lui M. Bulgakov e apreciată, dar criticată.

            Filaret Gumilevski, Arhiep. de Cernigov, e autorul unei dogmatici foarte gustate.

            ‘Şcolii istorice’ îi aparţin M. Bulgakov, Gumilevski, Malevanski, Malinovski: autori de manuale, de opere didactice. Bolotov, Buharev, Golubinski, Ep. Silvestru aparţin acestei direcţii literare.

            Frank şi Lossky tatăl au realizat idealismul concret vizat de slavofili.

            Möhler poate fi înţeles ca aceşti răsăriteni.

            Numai că ecleziologia neexprimată, neformulată, nu e, pentru atât, realizată. Nu e deajuns să critici formulări occidentale, teorii apusene, pentru a crede că sinteza inefabilă şi indicibilă e realizată altundeva. Răsăritenii aceştia intuiesc deziderate, darn u pot arăta realizări.

            Hrapoviţki şi Stragorodski sunt prezentaţi ca decadenţi.

             A nu se împovăra cu ce e ‘la el’.

            Steenberghen scrie despre ‘Metafizica creştinismului …’, Nédoncelle analizează tezele lui Tresmontant.

            Guillaumont scrie despre Clément şi Lossky.

            Émilie Zum Brunn. Halleux despre Lossky, Karsavin. Jugie şi Bulgakov.  

            Steenberghen despre Gilson ca istoric al gândirii medievale.   

 

            Cafea. Citit …. La 4 z.. Ecografia. Sb., aer & dum., oră & pisica. Albumele. Artă & epiderma & reflecţia. Leafa. Viteză. La 4 z.. Inechit.. Surâs, ospitalitatea. Miros. Cafea, de la 9 seara. Vols., cf. sb.. Haine.