Marţi, citind un articol biografic despre Ghica, gǎsesc atât eseul de o inepţie lǎbǎrţatǎ şi neaoşǎ al lui Bǎlǎiţǎ, eseu care pare sǎ fie mai degrabǎ despre F. Neagu sau Sǎraru (chiar tonul lui Bǎlǎiţǎ e o încercare de a îi semǎna lui F. Neagu: lǎbǎrţarea boemǎ, etc., dar neconvingǎtoare), cât şi un dicţionar concis de masoni români (ale cǎrui informaţii sunt discutabile).

            Mi. am citit despre Tim McCoy, James Newill, R. Rogers. Newill cânta în filme, ceea ce probabil cǎ m-a îndrumat cǎtre decanul genului. (Îmi amintesc de impresia fǎcutǎ când aveam 12 de ani de westernuri filmate în studio, sau muzicale-dar şi de filme muzicale în general.)

            Seara, citit prefaţa lui de Turris la o antologie româneascǎ de anticipaţie italianǎ (e o prezentare de reviste, nu de autori sau opere).