A existat un carmelit care a văzut un arbore desfrunzit şi a simţit că va veni vremea primăverii, a frumuseţii, a dezmorţirii, iar aceasta l-a călăuzit lăuntric, era gândul simplu care l-a încurajat, a fost nu un profesor celebru, ca Ioan al Sf. Toma, ci bucătarul carmeliţilor, dacă ne gândim la el cu sentimentalism ipocrit, greşim, mai vrednic de condescendenţă e cărturarul blazat; conştientizarea prezenţei necreate a avut-o învingând împotriviri, cu osteneală. Întâmplarea care l-a convertit pe Aiden Tozer e deasemeni pătrunzătoare.