Azi, catolicii se exprimă mai liber, mai franc, mai dereprimat. Nu mai vor ipocrizia trecutului. Înainte ei nu erau mai virtuoşi, ci mai ipocriţi. Iisus nu a dat norme legale, definiţii codificabile abstract. Creştinii au devenit mai conştienţi de imperativul unităţii dintre credinţă şi existenţă, mai puţin dispuşi la ipocrizie. La scara Bisericii, catolicii apuseni din sec. XIX nu erau, cred, mai virtuoşi, dar erau mai reprimaţi. Azi, sunt mai slobozi în exprimare; de asta morala sexuală e ‘diferită’ de celelalte registre ale moralei. Azi, oamenii se exprimă mai pe şleau, tocmai din cauza progresului exigenţelor lor intelectuale şi spirituale; spre dezamăgirea unora, ‘lumea’ a dictat mereu etica sexuală, dar în alte vremurii unii erau mai reprimaţi, iar alţii, mai ipocriţi. A dispărut represia, ‘angelismul’, consimţirea la dublul standard.